O femeie se simtea nefericita in relatia cu sotul sau. Apoi barbatul i-a scris o scrisoare care a schimbat totul.
Sotul meu este inginer de profesie… il iubesc pentru faptul ca este echilibrat. Imi place sentimentul pe care il am de fiecare data cand ma ia in brate, ma simt in siguranta intre bratele lui puternice.
Trei ani de relatie si doi ani de casatorie… si acum, trebuie sa recunosc, ma simt putin ciudat cand ma gandesc la noi doi. Motivele pentru care il iubeam inainte s-au transformat acum in cauza nelinistilor mele.
Sunt o femeie sentimentala si extrem de sensibila atunci cand vine vorba de relatia mea cu el si sentimentele pe care i le port. Tanjesc dupa momente romantice asa cum un copil tanjeste dupa bomboane.
El este complet opusul meu, nu este deloc sensibil si nu reuseste sa imi ofere momente romantice. Aceste lucruri ma descurajeaza.
Intr-o zi… am hotarat sa ii spun decizia mea – imi doream sa divortez.
“De ce?” – m-a intrebat el.
“M-am saturat… nu cred ca exista motive pentru orice problema din lume.” – i-am raspuns.
Din acel moment nu mi-a mai zis nimic. A fost tacut toata noaptea, parea sa se gandeasca la ceva profund. Fuma tigara dupa tigara. Ma simteam dezamagita, nu intelegeam de ce nu se poate exprima in fata mea…. Daca nici macar nu poate discuta cu mine, atunci ce rost mai are sa fim impreuna? – imi ziceam.
Apoi, dintr-o data, m-a intrebat: “Ce pot face pentru a te razgandi?”
Intr-adevar, este dificil sa schimbi o persoana… si cred ca am inceput sa imi pierd increderea in el. Privind adanc in ochii lui, am raspuns incet: “Aici este intrebarea… daca poti raspunde la ea si imi poti convinge inima… ma voi razgandi. Sa spunem ca vreau o floare situata pe varful unui munte… amandoi stim ca ruperea acestei flori va cauza moartea ta… o vei mai face pentru mine?”
“Iti voi da raspunsul maine.” – mi-a spus el cu o voce aproape tacuta.
Sperantele mele au disparut doar auzind raspunsul lui.
A doua zi m-am trezit… el nu mai era langa mine. Am vazut o bucata de hartie sub paharul de lapte pus pe noptiera: “Draga mea, nu as culege acea floare pentru tine, insa te rog sa imi oferi posibilitatea de a iti explica motivele pentru care nu as face asta.” – aceasta fraza deja mi-a rupt inima… insa am continuat sa citesc.
“Cand folosesti computerul intotdeauna distrugi programele software si te plangi in fata monitorului… trebuie sa imi salvez degetele pentru a te ajuta. Intotdeauna uiti cheile de la apartament la munca… trebuie sa imi salvez picioarele pentru a alerga catre tine si a iti deschide usa. Iti place sa calatoresti, insa intotdeauna te pierzi prin marile orase… trebuie sa imi salvez ochii pentru a iti arata calea. Intotdeauna ai crampe cand “bunul prieten” te viziteaza in fiecare luna… trebuie sa imi salvez palmele pentru a le pune seara pe burtica ta.
Iti place sa stai in spatiile inchise si imi este teama sa nu te plictisesti… trebuie sa imi salvez gura pentru a iti spune glume si povestioare care sa te faca sa razi. Intotdeauna te holbezi la calculator, iar asta iti distruge ochii… trebuie sa imi salvez ochii pentru ca atunci cand vom imbatrani impreuna sa te ajut sa iti tai unghiile si sa iti smulgi firele de par albe care te enerveaza atat de mult.
Vreau sa te tin de mana in timp ce ne plimbam pe splaja, in timp ce tu te bucuri de soare si de nisipul cald… asa ca, draga mea, daca nu sunt sigur ca cineva te iubeste mai mult decat mine si este dispus sa faca toate aceste lucruri pentru tine… nu as putea culege acea floare.”
Lacrimile au inceput sa imi curga siroaie, udand biletelul… insa am continuat sa citesc….
“Acum, ca ai terminat de citit raspunsul meu, daca esti fericita, te rog sa deschizi usa din fata pentru ca stau de ceva timp afara cu micul dejun pregatit.”
Am izbucnit in ras. M-am grabit sa deschid usa si i-am vazut fata nelinistita. In maini tinea o tavita cu cateva fructe si o omleta.
Asta-i viata… asta-i dragostea. Cand unul este inconjurat de iubire, entuziasmul dispare si putem ajunge sa ignoram iubirea adevarate care se ascunde intre noi.
Dragostea apare in toate formele… si poate fi chiar si plictisitoare. Momentele romantice vin si pleaca, sunt doar de suprafata. Sub toate acestea sta pilonul dragostei adevarate. Iubirea, nu cuvintele, castiga intotdeauna.
No comments:
Post a Comment